Watchful eye of the future

imi este asa de draga de catelusii mei in seara asta , de modul cum se ghemuiesc ei sa doarma , de cum misca degetelele si tresar cand viseaza ca alerga sau de cum misca codita si sunt veseli in somn , incat simt nevoia sa ma exprim! acum un an nici nu visam ca o sa am doi caini , ca o sa invat psihologie canina , ca o sa imprastii bani la veterinari , cum arunca tiganii pe la nunti ” fara numar , fara numar” si ca o sa miros tot felul de boabe pentru caini :p , ca o sa ies cu ei in fiecare zi la plimbare – cu punga de rahatel dupa mine- si ca , in cele din urma, o sa cunosc tot felul de oameni , cu tot felul de povesti legate de viata lor , a cainilor acestora … Nici nu stiam ca exista tarc pentru caini in parcul Obor pana acum un an si jumatate:)) !
am inceput sa cunosc o “societate “de care nu aveam habar si cred ca cei doi catei ai mei contribuie la umanizarea mea mai mult decat oamenii in sine. paradoxal , dar alaturi de ei am invatat ca animalele nu sunt niste corpuri straine robotizate , fara o farama de constiinta a propiei lor existente , si , drept urmare , daca pana si mamiferele ,consider eu , percep si interpreteaza realitatea si manifesta feedback emotional , atunci poate ar trebui sa acord mai multa atentie oamenilor si sensibilitatii lor. daca am fi cu totii mai atenti unii fata de altii , atunci “lumea ar fi un loc mai bun de convietuit”!
revenind la starea mea de spirit si la ale mele odrasle paroase , ma bucur ca am posibilitatea sa ii cresc , ca am putut sa ii salvez de pericolele existente pe strada ( masini , gunoaie , foame , sete , hingheri , oameni mai putini milosi si altele) si ca imi fac viata mai “pufoasa” , desi nu neaparat mai usoara:P , dar ma amuza teribil cu giumbuslucurile lor , cu pofta lor de joaca , cu urechile lor blege si mai ales cum se saboteaza unul pe celalalt la mancare.
m-as simti asa de bine sa vad cum si alti oameni si-ar deschide orizontul si ar constata binele pe care l-ar face atat lor , cat si animalelor abandonate ( caini , pisici , cai , etc) adoptandu-le sau mai bine zis adapostindu-le!
p.s o mica monstra cu pufoseniile mele preferate :

Posted by Miky on septembrie 27, 2011 at 11:54 pm
Filed under La goana prin timp cu gandurile ...  |  Etichete:adoptii animale, animale, caini  |  Lasă un comentariu  |  Trackback URI